Este tatal mamei mamei mele.
S-a nascut in 1871 in satul Nicolinti, judetul Caras Severin.
familia Boata din Nicolint - link !
Toma Boată (1871-1963) licenţiat la Universitatea Bucureşti în 1898, s-a înscris în Barou în 1898, unde a practicat avocatura. A fost directorul politic al ziarului „Rumänischer Lloyd” între anii 1915-1916. A publicat lucrări în domeniul juridic în 1903: „Cadastrul şi Cărţile funduare în Ungaria”, şi în 1904 „Reorganizarea comunelor rurale”.[1] (Anunţ publicitar apărut în ziarul “Voinţa naţională” 1901, An 18, nr. 4863, 13/26 mai, p.3)
1907
Fiind din Banat era cetatean Austro-ungar. In 1891 era in liga pentru unitatea culturala a romanilor.
A facut stagiul militar - certificat din 1897 de la consulatul imperial
A obtinut cetatenia Romana prin decret al regelui Carol I, in 1898.
A facut scoala primara in sat, scoala gimnaziala la Biserica Alba (Serbia), liceul la Brasov si Facultatea de Drept la Bucuresti.
Parintii n-au vrut sa plece din sat, unde avea "de toate".
In 1904 era director la Rumänischer Lloyd:
In 1906 locuia in Schitu Magureanu (29):
Sediul ziarului pe str. Brezoianu nr. actual 12:
S-a casatorit in 1906 ortodox cu Victoria Ludwig, catolica, nascuta in Brasov in 1872:
A luat in arenda mosia Druganeasca de la Bolintin inainte de primul razboi si apoi o parte din
mosia Otopeni, dupa acest razboi.
1864
Din albumul corpului avocatilor, 1911:
A locuit strada Schitu Magureanu, langa Cismigiu - o curte lunga de-a lungul canalului de alimentare a lacului Cismigiu din Dambovita. In curte erau mai multe casute, in cea din spate s-a nascut bunica mea, Ana (1908-1999).
Despre casa din Schitu Magureanu 37 - link !
In 1910 a construit casa de la strada, care exista si astazi.
Arhitect Carol Cortobius, Plevnei 67 (adresa din Anuarul Bucurescilor 1906).
Cortobius era vecin pe Plevnei cu Teodosia Buiurga, unde a locuit Toma Boata inainte sa
cumpere la licitatie locul din Schitu Magureanu.
18.12.1913
Activitatea de avocat si ferma de la Otopeni au fost sursele de venit.
Vedere aeriana teren Otopeni (mijloc-jos), pe raul Pasarea:
La casa natala de la Nicolint, 1934:
In 1939 a ajuns la apogeul carierei si al bunastarii.
Carnetul de avocat de la Barou, cu fotografie din 1939:
Toate proprietatile sale au fost afectate de bombardamentele din 1944.
Casa dr. Leonte Anastasievici, presedintele societatii culturale macedo-romane,
arhitecti Lazarescu & Culina, str. Domnita Anastasia nr. 6.
Triunghiul Brezoianu - Lipscani - Domnita Anastasia - link !
dr. Leonte Anasatsievici despre macedoneni - 1912 - link ! interviu
activitate dr. Leonte in legatura cu macedonenii - link ! 1900-1910
Descrierea casei in 1923:
str. Brezoianu 4 dupa bombardamentul din 7.05.1944.
Misiunea # 20 - link !
Dupa refacerea lor, toate au fost nationalizate prin decretul 92/1950. A devenit chirias.
In 1960 i s-a anulat pensia de avocat.
Dintr-o adresa in care cerea autoritatilor sa-i redea pensia:
Banat unde avea tot ce-i trebuie, a trecut muntele, a ajuns in Bucuresti, a facut Dreptul si apoi
a castigat dintr-o activitate intelectuala. Adica a muncit "cu capul". Rezultatul a fost pe masura.
Era clar un intelectual profesionist, categorie exceptata de la aplicarea decretului 92/1950.
Cu toate acestea i s-a aplicat abuziv acelasi regim care s-a aplicat marilor proprietari si industriasi.
fotografii iunie 1990, multumesc autorilor
aripa Lipscani
iulie 2006
Victoria Boata (1872-1957) cu fiica Victoria (1900-1922) si cu fiul Tomica (1897-1980) in 1901
in gradina la Buiurga, calea Plevnei 55. Teodosia Buiurga (n.Sefendaki) era vaduva capitanului Buiurga din razboiul de independenta. Despre ea aici: Manastirea Samurcasesti - link !
Tomica s-a nascut in Bucuresti, la Filantropia:
Victoritza s-a nascut la Targsoru nou:
Bunica Ana si nenea Ionel s-au nascut in Bucuresti, la Schitu Magureanu 29, actual 37.
Familia Boata prin 1913:
Victoria (1900-1922), Victoria (1872-1957), Ionel (1911-1997), Ana (1908-1999, bunica mea), Tomica (1897-1980), avocat Toma Boata (1871-1963)
De la stanga la dreapta Victoritza, Tomica si 3 frati Rica, Vasilica, Mihai si Stefania,
noiembrie 1916, inainte de ocuparea Bucurestiului de catre nemti si de plecarea
baietilor in Moldova:
Victoritza 22.04.1919
Tomica Boata 7.11.1925:
Tomica Boata:
Tomica a avut 3 sotii: Eliza, Michette, Alice si din nou Eliza.
Eliza Ionescu
Tomica & Alice 1934:
Toma, Alice & Tomica Boata, 1934:
Victoria si Toma Boata
Familia Boata la sfarsitul anilor '70:
Tomica (1897-1980), Ionel (1911-1997), Ana (1908-1999), Eliza (1899-1994), Minona (1913-1986), Oni, fiul lui Ionel si Minona
MINEROM - o societate in care apar Toma, Tomica si Ionel Boata & Fritz Frieb,
socrul lui Ionel Boata - 1943 - link ! Cauta text "Minerom" in pdf.
Se odihneste impreuna cu ceilalti copii ai sai la cimitirul Bellu.
Lucrari:
Toma Boata - Monografia satului Nicolint din Banat - link !
Toma Boata - Cadastru si carte funciara - link !
Toma Boata a scris poezii, publicate recent in doua volume:
"Cantarea Banatului" si "Ghiozdanul cu poezii".
Nicolinti 1925. Toma Boata de la societatea "Cooperativa" este alt Boata din familie.
Nicolint a fost afectat de conflictul Tito-Stalin urmat de deportarile in Baragan.
Cornelia Fetea din Nicolint deportata in Baragan - link !
Calea ferata Oraviţa-Baziaş - link !
La Nicolint am fost de mai multe ori, prima data in 1978. Aceasta este casa Boata, nr. 137.
Isaia Boata (1855-1929), tatal lui Toma Boata. Probabil a refacut casa in 1911.
In 2013 l-am rugat pe preotul Paul Banci sa mergem in cimitir sa cautam mormantul mamei lui Toma, Vasilca, decedata in 1933. Nu l-am gasit, probabil este un monument mai nou in loc.
Boata
L-am rugat pe un var de gradul 2 sa contribuie la proiect printr-un test Y-DNA, el fiind descendent al acestei linii paterne. Haplogrupul R1b. Asemanator cu al meu, dar nu identic, fiind alta linie paterna.
O poveste mai veche, reluata de curand, este posibila origine macedoneana, din zona Moscopole.
In satul Nicolint sunt familii macedonene, cu nume bisilabice. Fratele avocatului era casatorit
cu o fata despre care macedonenii spun ca era macedoneanca. In descendenta lui mai apare
o alta casatorie cu o macedoneanca. Cum macedonenii tin la neam, nu cred sa fi fost amestecati cu
"nativii" sau cu bufenii. "Suspect" este ca in monografie strabunicul nu spune nimic despre macedoneni, cu toate ca erau suficient de multi.
Am gasit mai demult un articol, pe care l-am tiparit. Rasfoind "dosarul" Boata, l-am redescoperit.
Se refera la colonizarea Oravitei si a imprejurimilor.
Cred ca fiecare etnie a fost colonizata si dupa specificul activitatii lor.
Macedonenii s-au asezat in sate precum Nicolint.
Am mai scris undeva pe blog ca, in afara de Moscopole, s-au distrus si alte sate precum Nicolicea.
Acesta imi suna foarte aproape de Nicolint, atat cel din Banatul de munte, cat si cel din Serbia.
Mai trebuie cautat, eventual pe la arhivele din Caransebes, registrele parohiale din Nicolint.
Colonizarea Oravitei cu macedoneni - link ! cauta "Loga".
Colonisti banateni, ardeleni, olteni - link !
Nicolintul este la mijloc-jos (sat romanesc), langa Biserica Alba
Sursa Wikipedia. Multumesc.
Foarte interesant articol. Stiti cumva cine e arhitectul casei din Schitu Măgureanu si cel al imobilului din Brezoianu? La ce numar pe Schitu Măgureanu este casa? Și-a păstrat decorul inițial sau l-a pierdut la reparatia dupa bombardament? Mă intereseaza mult casele din Bucuresti.
RăspundețiȘtergereArh. Cortobius, prieten al familiei avocatului. Mama a locuit acolo pana in '61.
RăspundețiȘtergereVa recomand si:
RăspundețiȘtergerehttp://ferdinand-obor.blogspot.ro/
pe 4.04 seara am facut un update semnificativ la articolul despre
RăspundețiȘtergereavocatul Toma Boata.
Ambele cladiri si-au pierdut stralucirea dupa bombardamentele din 1944, urmate de nationalizare, proasta administrare dupa 1950, chiriasi de toate soiurile. Au impartit apartamentel in 3, au facut bai si bucatarii pe parchet. Au lasat un dezastru in urma lor.
RăspundețiȘtergereAu mai fost si cutremurele.
Reabilitarea cladirii a inceput acum 15 ani pe interior si inca nu s-a terminat.
Observati in fotografiile din 1944.
Au fost serios avariate, cea din Brezoianu a ramas fara acoperis, lift.
Avem fisa de sinistrat.Bombele perforant - incendiare au facut mari distrugeri. I-am scris istoricului grupului de bombardament, fiul comandantului escadrilei ca misiunea 20 din 7.05.1944 vizand triajul Chitila a fost de fapt un bombardament asupra caselor din Bucuresti, pe un culoar de care s-a mai pomenit in diverse articole.
Strabunicul a luat credit pentru a repara acoperisul lipsa si casa.
Nu s-a mai putut reface acoperisul original.
Exista niste mape pe care as dori sa le vad, in care sunt fotografii cu casele afectate, printre care si cele 2 referitoare la Brezoianu 4.